7.6.12

Pentru că teii miros ameţitor

Cândva, demult, când eram tânără şi zâmbeam mult, scriam pe foi veline şi îmi plăcea să urmăresc cum curg literele din vârful creionului, ca în romanele lui Teodoreanu. Nu ştiu cum scriau personajele lui, dar mereu mi-am închipuit că scriu la fel.

Denumisem caietul de însemnări "Scrieri nealese". Aşa avea să se numească prima mea carte. Evident, peste tot în casă zăceau Scrierile alese ale clasicilor. 

Am scris mult până într-o zi când parcă nu mai eram tânără şi nici nu mai zâmbeam. Mi-am regăsit caietele cu foi albe şi scris caligrafic şi am surâs. De ce am încetat să scriu? Pentru că uitasem să fiu tânără, să mă îndrăgostesc, să zâmbesc. Caietul cu foi albe, albe, îl am undeva în dreapta. Creionul e ascuţit şi literele curg vesele. Iar partea văzută apare pe un blog. Blogul meu. :)

13 comments:

  1. Sa fie intr-un ceas bun, sa fie blogul alaturi de tine in clipe grele, fericite sau de inspiratie maxima. Scrisul ajuta mult, vindeca, iti ordoneaza mintea si sentimentele. Si... iti aduce multi prieteni, asta este cel mai mare castig. Mult succes iti doresc!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulţumesc, Vulpiţa! Sunt emoţionată ca pe vremuri, când mi se citeau poeziile sau poveştile. :)

      Delete
  2. Mult succes, Miiiii! >:D< Stiu deja cum poti sa scrii, asa ca astept cu nerabdare restul povestii tale :*

    ReplyDelete
  3. :) Mulţumesc. Mulţi ani frumoşi, Irina! Prima urare de pe blog. :)

    ReplyDelete
  4. Ai inceput frumos cu teii. Povestea lor - povestea mea, si-a ta...vorba lui Minulescu. Mult succes :*

    ReplyDelete
    Replies
    1. :) Mulţumesc, dragă Andra, poezie ce eşti!

      Delete
  5. Bravo, te admir. Ma regasesc in sentimentele descrise

    ReplyDelete
  6. Sa fie intr-un ceas bun si sa aiba viata(virtuala)lunga!
    Felicitari! Ai toata admiratia mea pentru ca ti-ai facut timp si pentru "suflet".

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulţumesc. Şi mulţumesc mai ales pentru referirea la suflet. :)

      Delete
  7. Oooo da,ametitor miros teii,si inca unii in fata unei bisericute din deal,prin fata lor te vad Mirina intrand in bisericuta si crescand vorbind cu Dumnezeu in slijbele de duminica si sarbatori,ma umplu de bucurie ca ai reanceput sa vorbestii si cu lumea prin revarsarile tale sufletesti,mintea luminata si talentul literar.Felicitari.

    ReplyDelete
  8. This comment has been removed by the author.

    ReplyDelete
  9. Si uite ca te descopar si eu... e frumos aici la tine, e o atmosfera care mi-a lipsit :)

    ReplyDelete